Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 11 august 2010

Potrivit prevederilor Legii nr. 202/2008, ziua de 15 august, cand se
comemoreaza Adormirea Maicii Domnului, este nelucratoare.
Ca urmare, toate expozitiile (permanenta si temporare) ale Muzeului
Taranului Roman
vor fi inchise.
Va asteptam, din nou, sa ne vizitati, incepand de marti, 17 august,
conform programului normal al muzeului!
O zi buna,
Laurentiu Pintoi

Read Full Post »


BUCUREŞTI – CARTIER DE VARĂ
În acest sfârşit de săptămână, bucureştenii sunt din nou aşteptaţi la spectacole în Parcurile Titanii şi Crângaşi

La iniţiativa Comisiei pentru Cultură a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti prin ArCuB – Centrul de Proiecte Culturale şi direcţiile specializate organizează evenimentul BUCUREŞTI – CARTIER DE VARĂ, aflat la cea de-a doua ediţie, în parteneriat cu Primăriile Sectoarelor 2, 3, 4 şi 6.

Spectacole in parcurile bucurestene

BUCUREŞTI – CARTIER DE VARĂ continuă în fiecare week-end până în data de 5 septembrie cu spectacole de teatru, concerte, magie, dans şi voie bună.

La sfârştiul săptămânii trecute, un public numeros a asistat la spectacolele prezentate. Parcurile Naţional, Titanii şi Crângaşi au fost transformate în săli de spectacole în aer liber în care muzica, teatrul şi magia au destins atmosfera pentru cei veniţi să se relaxeze.

Şi în acest week-end vor avea loc spectacole în sectoarele 3 şi 6, în parcurile Titanii şi Crângaşi.

În Parcul Titanii, sâmbătă 14 august, dimineaţa de la ora 10.00, ne întâlnim cu Teatrul Ţăndărică şi Lampa lui Aladin, iar seara de la ora 20.00, Teatrul de Comedie prezintă spectacolul de magie Comedie şi Iluzii. Duminică, 15 august, dimineaţa de la ora 10.00 ne întâlnim cu Teatrul «Ion Creangă» şi spectacolul Aventuri pe planeta albastră, iar seara se încheie cu un spectacol de muzică uşoară susţinut de Şcoala de Artă.

Spectacole in Bucuresti

În Crângaşi, sâmbătă 14 august, la ora 10.00, Teatrul Excelsior îi aşteaptă pe cei mici cu Zâmbete estivale, iar seara, de la ora 20.00, Teatrul Nottara prezintă spectacolul Anselmo. Duminică, 15 august, de la ora 10.00 Ţăndărică îi aşteaptă pe cei mici cu Albă ca zăpada, iar seara de la ora 20.00 Centrul Tradiţiei şi Creaţiei Populare Bucureşti vă aşteaptă cu Ansamblurile Burnasul din Alexandria şi Doina Dunării din Giurgiu.

Programul evenimentului este disponibil pe site-ul nostru: http://www.arcub.ro şi pe pagina de Facebook http://www.facebook.com/ArCuB
Vă aşteptăm şi în acest week-end la spectacolele din parcuri!

Persoane de contact:
Mădălina Negrea
PR Manager
0728 100 209

Anamaria Antoci
Coordonator proiect
0721 769 303

Publicul prezent la spectacole


Program BUCUREŞTI – CARTIER DE VARĂ 2010
14 / 15 august

Sâmbătă 14 august

Ora 10.00

PARCUL TITANII (Sector 3)
Teatrul Ţăndărică – Lampa lui Aladin
Distribuţia: Cristian Mitescu, Victor Bucur, Roxana Vişan
PARCUL CRÂNGAŞI (Sector 6)
Teatrul Excelsior – Zâmbete estivale
Distribuţia: Paula Sorescu Lucian, Vasile Mentzel, Annemary Ziegler, Cristian Nicolaie, Mihaela Coveseanu, Robert Radoveneanu, Natalia Guberna
Regia tehnică: Iulian Henkel

Ora 19.00

PARCUL TITANII (Sector 3)
Teatrul de Comedie – Comedie şi Iluzii
Distribuţia: Andrei Teaşcă, Cristina Strecopitov, Ştefania Bănică, Emil Drăgan
Un spectacol de Andrei Teaşcă

PARCUL CRÂNGAŞI (Sector 6)
Teatrul Nottara – Anselmo
Distribuţia: Cosmin Şofron, Cristi Martin, Andra Sandu, Ana Cucută, George Constantinescu, Ana Crăciun, Ninel Surdu, Smaranda Găbudeanu, Sabin Anghel
Regia: Mihai Gruia Sandu

Duminică 15 august

Ora 10.00

PARCUL TITANII (Sector 3)
Teatrul Ion Creangă – Aventuri pe planeta albastră
Distribuţia: Camelia Andriţă, Nicoleta Rusu /Liliana Donici, Marius Nănău, Voicu Hetel, Mihai Verbiţchi/ Oliviu Bughiu
Coordonator: Camelia Andriţă

PARCUL CRÂNGAŞI (Sector 6)
Teatrul Ţăndărică – Albă ca zăpada
Distribuţia: Cristian Mitescu, Victor Bucur, Roxana Vişan

Ora 19.00

PARCUL TITANII (Sector 3)
Şcoala de Artă – Spectacol de muzică uşoară
Recitaluri: Maximillian Muntean, Sebastian Muntean, Radu Ghencea, Ionuţ Antonescu, Grupul “Luna”, Andrei Manea, Ana Maria Mateescu, Gheorghe Florin, Teodor Badea, Larisa Morariu, Ruxandra Marin, Roxana Putaru, Liliana Stan, Teodor Rusu

PARCUL CRÂNGAŞI (Sector 6)
Centrul Tradiţiei şi Creaţiei Populare Bucureşti
Ansamblul Burnaşul din Alexandria;
Ansamblul Doina Dunării din Giurgiu

Ansamblu de dansuri


II MULTUMESC PENTRU ARTICOL CATALINEI BOGDAN http://www.bufteni.ro
O zi buna,
Laurentiu Pintoi

Read Full Post »

MEXIC
Tradiţii şi obiceiuri

Ce poţi spune despre Mexic fără să cauţi în enciclopedie?
Poncho, sombrero, tequila, mariachi, deşert, cactuşi… O imagine pe care ţi-au creat-o, în mare parte, filmele.
Dar poate că nu ştiai de náhuatl, mayaşi, zapoteci, mixteci, otomí, totonaca, mazahua, mazateci… Şi acestea sunt doar câteva dintre populaţiile indigene ale Mexicului fiecare cu obiceiurile şi tradiţiile lor.
Din 19 august, la Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia, Mexicul ţi se arată aşa cum probabil că nu l-ai văzut niciodată: statuete de ceramică şi străchini, ţesături viu colorate, podoabe şi obiecte de îmbrăcăminte, coşuri împletite şi cufere pictate, jucării şi măşti, sticlărie, statuete cioplite în lemn, picturi pe hârtie amate – seva pământului, săgeţi cu pene, dar şi… Zeul Ploii.
Expoziţia, realizată în parteneriat cu Ambasada Mexicului în România, a fost deschisă la Muzeul Ţăranului Român din 15 mai până în 31 iulie şi va fi itinerată la Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia, la Muzeul Judeţean Prahova şi la Muzeul de Etnografie din Arad.
La Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia expoziţia va rămâne deschisă până pe 20 octombrie.

Vernisaj: joi, 19 august, ora 11:00, la sediul Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia

Expozitia Mexic

Mexic – Tradiţii şi obiceiuri
19 august – 20 octombrie, Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia

Muzeul Naţional al Ţăranului Român tezaurizează în patrimoniul său Colecţia Ţări Străine ce reuneşte obiecte reprezentative pentru creaţia tradiţională a unor naţiuni sau etnii europene şi extra-europene.
Colecţia Ţări Străine s-a dezvoltat începând din 1959 în jurul unui modest fond transferat din muzeul bucureştean Toma Stelian. În decursul a două decenii, prin politica de schimburi culturale bilaterale ale României cu alte state şi sub coordonarea unui nume marcant al etnografiei româneşti precum cel al lui Tancred Bănăţeanu, acest fond s-a îmbogăţit, reunind în prezent aproximativ patru mii de obiecte ce exprimă într-un dialog nonverbal diversitatea culturală a Lumii.
În contextul socio-politic al României din penultimul deceniu al secolului trecut fondul Colecţiei Ţări Străine a fost prezentat publicului în circuitul expoziţional al Muzeului Astra din Sibiu însă această conjunctură nefirească a fost corectată prin revenirea în muzeu a Colecţiei în 1990.

În acest context cultura populară mexicană este exprimată prin cele cinci sute de piese care au făcut obiectul schimbului cultural dintre România şi Mexic din 1967.
În anul menţionat s-au omagiat în Ciudad de Mexico „Zilele de prietenie cu România”, moment ce a permis publicului mexican cunoaşterea valorilor culturii româneşti prin studiul lui Armando de Maria y Campos dedicat operei lui Ion Luca Caragiale, prin antologia de poezie românească în traducerea lui G.L. Arzubide şi prin deschiderea „Expoziţiei permanente de etnografie românească” la Museo Nacional de las Culturas, expoziţie ce a reunit piese de ceramică, ţesături, obiecte din lemn, costume ţărăneşti.

Expoziţia Mexic – Tradiţii şi obiceiuri, deschisă la Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia ilustrează diversitatea etnică a Mexicului contemporan.
Definindu-se prin cel de al doilea articol al Constituţiei din 1917 ca un stat multicultural, Mexicul recunoaşte „dreptul comunităţilor indigene de a-şi păstra şi îmbogăţi limbajul” astfel încât astăzi, alături de limba spaniolă sunt recunoscute ca limbi naţionale şi cele 63 de limbi ale indigenilor amerindieni. Din această vastă comunitate plurilingvistică şi pluriculturală se reunesc în cadrul tematic al expoziţiei obiecte de artă populară mexicană ce exemplifică prin ele însele dimensiunea spirituală a oamenilor ce le-au plămădit.
Cultura populară mexicană se exprimă în complexitatea sa printr-un cuvânt născut în limba neolatină a conquistadorilor, prin spaniolul amasamiento – frământare. Căci din perpetua căutare a spiritului uman s-a născut curajul de a străbate infinitele ape de pe Orbis Terrarum în căutare de noi lumi.
Lumea Nouă şi-a dezvăluit splendorile în secolul al XVI-lea la Curtea unei Spanii în care în amurgul aceluiaşi veac ajungeau din Răsăritul latin al Lumii Vechi prin opera lui Lope de Vega y Carpio veşti despre „El prodigioso principe Transilvano” ,voievodul român Mihai Viteazul.

Costumele populare prezentate în expunere utilizează croiuri de tip huipil – descrise în Codice Vaticano – şi utilizate azi în Oaxaca.Prin vopsirea materialelor se continuă tradiţia utilizării pigmenţilor naturali prin extragerea tonurilor de roşu din Coccus cacti, a violetului din Purpura pamsa, iar albastru din Indigofera, aşa cum au fost prezentate cu cinci veacuri în urmă de Fray Bernardino de Sahuan în a sa „Historia general de las cosas de la Nueva Espana”.
E interesant de menţionat că şi azi este folosit războiul de ţesut ce se fixează de brâu – telar de cintura – identic cu cel utilizat de Ţesătoarea maya din Jaina!
Femeile membre ale comunităţii Nahua din Cuetzalan,(Puebla) îşi înfrumuseţează coafura utilizând o împletitură din fire de lână violetă şi verde ce face trimitere la toca aristocraţilor azteci.
Femeia mexicană este însoţită de-a lungul vieţii de o piesă de port specifică, de rebozo, o ţesătură ce o învăluie în măsura în care ea doreşte să se dezvăluie. Ţesute din bumbac, aceste piese – în fabricarea cărora s-a impus comunitatea Otomi Pame – sunt preţuite în raport cu modelul obţinut din împletirea franjurilor lungi.
Bijuteriile din argint, realizate în tehnica ciocăniri şi prin turnare, completează costumele femeilor mexicane sporindu-le frumuseţea.
Piesă de port specifică a comunităţii Huichol pălăria „de peyotero”, este împodobită cu pene de condor, acestea amintind de biodiversitatea Mexicului ce l-a fascinat – la începutul veacului al XIX-lea – pe Alexander von Humbold.
Ceramica policromă mexicană este rezultatul filtrării – prin intermediul pieselor spaniole – a influenţelor artei arabe căci din tradiţia acestei mari culturi s-au adăugat lutului modelat pe roată smalţul – element necunoscut Antichităţii europene – şi ornamentele specifice cu păuni şi cămile. Cuvintele, ce pot închide în ele Timpul, ne amintesc acest lucru precum termenul spaniol jarra ce ne trimite la echivalentul său arab yarra care se traduce prin ulcior cu toarte sau oală de pământ.
Din mărgele şi ceară sunt realizate modele complexe – ce au ca suport coaja de dovleac – ale cupelor jicaras, iar din hojalata – tabla galvanizată se obţin recipiente pentru lichide, obiecte miniaturale sau elemente decorative asemenea unei palomita care evocă obiceiurile de Anul Nou din Puebla.
Sculptura în lemn este practicată de meşteri specializaţi; ei realizează lădiţe înfrumuseţate prin tehnica lacurilor suprapuse dar şi măşti de carnaval precum cele ale comunităţii Nahua.
Spiritele confecţionate din hârtie brună de amate povestesc despre obiceiurile legate de recoltare ale localnicilor Otomi din Sierra de Puebla.
În Mexic cuvântul charro nu mai aminteşte de simplul lucrător dintr-o fermă spaniolă, ci este sinonimul curajului, al masculinităţii. Charreada este o întrecere în care un charro execută cu eleganţă şi cu un perfect control al calului său o serie de exerciţii impuse precum cel numit La Mangana în care trebuie să prindă cu laso-ul – din picioare sau călărind – de picioarele din faţă un cal care galopează; în Peal calul trebuie să fie prins de picioarele din spate. În exerciţiul Cola charro călăreşte alături de un taur tânăr pe care, apucându-l de gât – din galopul calului – îl culcă la pământ. Paso de la Muerte este un număr pe care numai un charro „muy macho” îl poate executa căci în acest exerciţiu galopează lângă un armăsar sălbatic, pe care îl încalecă din mers şi îl călăreşte, ţinându-se de spinarea acestuia, fără să îşi piardă pălăria! Un charro se prezintă în faţa asistenţei în costumul specific fiecărui eveniment: cu pantaloni din piele ce îl protejează de coarnele taurului în momentul reprezentaţiei sau în costumul de gală cu vestă şi pălărie brodate cu fire de argint atunci când dovedeşte că este demn de acestea.
La o fiesta mexicană dansatorii poartă pinteni pentru a completa muzica fluierelor din bambus, a tamburinelor, a chitarelor in Chiapas, a viorilor în Chihuahua, a micilor tobe toponaxtle ori ale marimbei. Aceste instrumente acompaniază interpreţii în dansuri precum La Culebra, Jarabe, El Gallito, El Toro, La Negra; dansurile preferate ale indigenilor Zapoteca sunt Las Malinques, Los Negritos, Los Malos Viejos. Comunitatea Cuicateca îşi numeşte principala lor sărbătoare după dansul La Tortolita.

Obiectele reunite în această expoziţie descriu un crâmpei din universul spiritualităţii mexicane, un univers ce s-a deschis Lumii prin culorile Fridei Kahlo, prin tuşele lui Diego Rivera, David Siqueiros şi Clemente Orozco , prin opera lui Juan O’Gorman, prin studiile lui Felix Candela, prin scrierile lui Lucas Alaman, prin versurile lui Octavio Paz, prin cuvintele lui Carlos Fuentes, prin îndoielile lui Alfonso Reyes, prin muzica lui Carlos Chavez, prin căutările lui Mario J. Molina, prin gândurile de pace ale lui Alfonso Garcia Robles.

Read Full Post »